Sănătatea inimii merită urmărită chiar și atunci când te simți bine. Multe probleme cardiovasculare evoluează lent și pot fi descoperite prin controale simple, înainte să apară simptome care afectează viața de zi cu zi. Tensiunea arterială crescută, colesterolul mărit sau glicemia peste limite pot trece neobservate mult timp.
Un control cardiovascular nu înseamnă automat investigații complicate. Pentru multe persoane, evaluarea începe cu măsurarea tensiunii arteriale, câteva analize de sânge și o discuție despre stilul de viață și istoricul medical. În funcție de vârstă, simptome și factorii de risc, medicul poate recomanda apoi electrocardiogramă, ecografie cardiacă sau alte investigații. Alegerea analizelor potrivite ajută la evaluarea riscului și la prevenirea problemelor serioase.
Analizele de sânge care oferă informații despre riscul cardiovascular
Profilul lipidic se numără printre cele mai importante analize pentru evaluarea sănătății cardiovasculare. Acesta măsoară, de regulă, colesterolul total, colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceridele. Valorile sunt interpretate împreună, ținând cont și de ceilalți factori de risc ai persoanei.
Colesterolul LDL este asociat cu formarea plăcilor de aterom în artere atunci când valorile sale sunt crescute. Colesterolul HDL participă la transportul colesterolului din țesuturi către ficat. Trigliceridele crescute pot reprezenta, la rândul lor, un factor important în evaluarea riscului cardiovascular.
Glicemia este o altă analiză utilă. Nivelurile crescute ale glucozei în sânge pot indica prediabet sau diabet, afecțiuni care cresc riscul bolilor cardiovasculare. Medicul poate recomanda și hemoglobina glicozilată, cunoscută drept HbA1c, care oferă informații despre media glicemiei din ultimele aproximativ două-trei luni.
În funcție de situație, evaluarea poate cuprinde și alte analize precum:
- hemoleucograma
- creatinina și evaluarea funcției renale
- electroliții precum sodiul și potasiul
- enzimele hepatice
- hormonul TSH pentru evaluarea funcției tiroidei
- proteina C reactivă în anumite situații
- lipoproteina(a) la persoanele pentru care medicul consideră relevantă evaluarea suplimentară a riscului
Nu toate aceste analize trebuie făcute de fiecare persoană și nici cu aceeași frecvență. Medicul stabilește investigațiile în funcție de vârstă, antecedente familiale, greutate, tensiune arterială, tratamente și eventualele boli existente.
Tensiunea arterială și consultația medicală sunt esențiale
Măsurarea tensiunii arteriale este una dintre cele mai simple metode de verificare a sănătății cardiovasculare. Hipertensiunea poate evolua ani întregi fără manifestări evidente și, în timp, solicită inima și vasele de sânge.
O singură valoare crescută nu stabilește automat diagnosticul de hipertensiune. Tensiunea poate fi influențată temporar de stres, efort, cafea, durere sau emoțiile din timpul consultației. Din acest motiv, medicul poate recomanda măsurători repetate acasă sau monitorizarea ambulatorie a tensiunii timp de 24 de ore.
Pentru o măsurare cât mai corectă, este util să stai câteva minute în repaus înainte, să ții spatele sprijinit și picioarele pe podea și să folosești o manșetă potrivită brațului. Brațul trebuie susținut aproximativ la nivelul inimii.
Consultația medicală completează informațiile oferite de analize. Medicul poate verifica pulsul, poate asculta inima și plămânii și poate căuta semne care justifică investigații suplimentare.
În evaluarea riscului cardiovascular contează și informații precum:
- cazurile de infarct sau accident vascular cerebral în familie
- fumatul
- nivelul activității fizice
- greutatea și circumferința abdominală
- alimentația
- consumul de alcool
- existența diabetului sau a bolilor renale
- valorile colesterolului și ale tensiunii arteriale
Riscul cardiovascular rezultă din combinația acestor factori. O persoană cu mai mulți factori de risc poate avea nevoie de controale mai atente chiar dacă momentan se simte bine.
EKG, ecografie cardiacă și alte investigații recomandate în anumite situații
Electrocardiograma, numită frecvent EKG sau ECG, înregistrează activitatea electrică a inimii. Este o investigație rapidă și poate ajuta la identificarea unor tulburări de ritm, a problemelor de conducere electrică și a unor modificări asociate bolilor cardiace.
EKG-ul poate fi indicat atunci când apar palpitații, dureri în piept, amețeli, episoade de pierdere a cunoștinței sau alte simptome sugestive. Medicul îl poate recomanda și în cadrul evaluării unei persoane cu factori de risc sau boli cardiovasculare cunoscute.
Ecocardiografia folosește ultrasunete pentru a analiza structura și funcționarea inimii. Prin această investigație pot fi evaluate dimensiunile camerelor inimii, valvele, mișcarea pereților și capacitatea inimii de a pompa sângele.
Pentru simptome care apar doar ocazional, poate fi utilă monitorizarea Holter EKG. Aparatul înregistrează ritmul cardiac o perioadă mai lungă, de obicei cel puțin 24 de ore. Există și sisteme care permit monitorizarea pentru perioade mai extinse atunci când episoadele sunt rare.
Testul de efort urmărește modul în care inima răspunde la activitate fizică și este recomandat selectiv. În anumite cazuri, medicul poate indica investigații mai avansate, precum angio-CT coronarian, CT pentru scorul de calciu coronarian sau alte examinări imagistice.
Aceste investigații au indicații precise și se aleg în funcție de simptome și riscul individual. Un set foarte mare de teste efectuate fără recomandare medicală nu înseamnă automat o evaluare mai bună.
Cât de des ar trebui verificate inima și factorii de risc
Frecvența controalelor diferă de la o persoană la alta. Vârsta, istoricul familial, tensiunea arterială, colesterolul, glicemia, fumatul și bolile deja diagnosticate influențează intervalul dintre evaluări.
Tensiunea arterială merită verificată periodic chiar și la persoanele fără simptome. Dacă valorile sunt crescute sau există tratament pentru hipertensiune, medicul poate recomanda măsurători mai frecvente și monitorizare la domiciliu.
Analizele pentru colesterol și glicemie se repetă la intervale stabilite în funcție de rezultatele anterioare și de riscul individual. Persoanele cu diabet, hipertensiune, colesterol crescut, boală renală sau afecțiuni cardiovasculare au, în general, nevoie de urmărire mai atentă.
Un consult medical este important și atunci când apar simptome noi. Printre manifestările care merită evaluate se află durerea sau presiunea în piept, palpitațiile persistente, lipsa de aer la eforturi care înainte erau bine tolerate, oboseala neobișnuită, amețeala și episoadele de leșin.
Durerea sau presiunea puternică în piept, mai ales dacă se asociază cu lipsă de aer, transpirații reci, greață sau durere care se extinde spre braț, umăr, spate ori maxilar, poate reprezenta o urgență medicală. Într-o asemenea situație este necesară evaluarea medicală imediată.
Pentru prevenție, o evaluare de bază poate porni de la câteva elemente simple. Tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia, greutatea, istoricul familial și stilul de viață oferă deja informații importante. Medicul poate completa această evaluare cu investigațiile potrivite fiecărei persoane.
Sănătatea inimii se protejează mai ușor atunci când factorii de risc sunt cunoscuți și urmăriți din timp. Controalele periodice, mișcarea regulată, alimentația echilibrată, somnul suficient, renunțarea la fumat și respectarea tratamentelor recomandate formează împreună o strategie eficientă pentru menținerea sănătății cardiovasculare pe termen lung.
